ReteX
Administrator
Data inscrierii: 19/Ian/2009
Mesaje: 70
|
|
 PLACA VIDEO |
 |
<script type="text/javascript" src="http://profitshare.emag.ro/get_ads.php?zone_id=13578"></script>
GENERALITĂŢI
Placa Video (PV) este responsabilă cu afişarea imaginilor pe ecranul monitorului. Ea este a doua componentă, după procesor, care determină performanţa unui calculator şi de aceea şi în cazul ei este recomandat să nu facem economie atunci cînd dorim să o cumpărăm.
PV conţine un procesor specializat numit GPU (Graphics Processing Unit) sau VPU (Visual Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afişarea imaginilor, cealaltă parte a acestor calcule fiind făcută de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare PV are şi o cantitate de memorie RAM inclusă pe ea care este folosită de GPU, de exemplu pentru a stoca texturile obiectelor (elemente de peisaj, personaje, etc.) întîlnite în jocuri.
Placa video afişează pe ecranul monitorului imagini de două tipuri şi anume în două mărimi (2D) şi în trei dimensiuni (3D), cu menţiunea că imaginile 3D sînt evident tot în două dimensiuni (fiind afişate pe ecran, care este o suprafaţă plată), însă în cazul lor este concepută senzaţia (iluzia) perspectivei, adică a unui spaţiu în trei dimensiuni aflat dincolo de ecranul monitorului. Imaginile 2D sînt folosite în deosebit pentru elementele de interfaţă (ferestrele, barele, butoanele, etc) ale softurilor, iar imaginile 3D sînt folosite în excepțional pentru jocurile 3D (practic aproximativ toate jocurile publicate începînd cu anul 2000, chiar de tipul lor).
Eficacitatea unei plăci video, care se reflectă bineînţeles în preţ, constă în tăria ei de a oferi animaţii cît mai fluide (cursive, fără sacadări) în jocurile 3D. Placa video compune de fapt imagini statice (cadre, similare cu nişte diapozitive), însă înlănţuirea acestora la o viteză mare (peste 30-40 de cadre pe secunda) produce ochiului senzaţia că elementele prezente în imagini (personaje, vehicule, etc.) se află în mişcare, la fel cum înlănţuirea rapidă a cadrelor de pe rola unui film cauzează senzaţia de mişcare. Acest proces de creare a imaginilor 3D devine evident atunci cînd încercăm să rulăm un joc 3D pe o PV mai slabă şi rezultatul este că acţiunea jocului se desfăşoară sacadat, semănînd uneori cu o sesiune de vizionare a unor diapozitive [slideshow].
Crearea unei imagini 3D este o operaţiune complexă, care se desfăşoară în două etape mari ("geometrică" şi "grafică") la care ajută atît procesorul central (CPU) cît şi procesorul grafic (GPU - VPU). În etapa "geometrică" sînt calculate coordonatele în spaţiu ale tuturor elementelor care compun o fotografie (scenă) şi de asemenea sînt calculate valorile necesare aplicării efectelor grafice care fac ca imaginea să pară cît mai realistă (umbre, culori, texturi, toate în raport cu unghiul de vedere al scenei). În etapa "grafică" se trece la modificarea propriu-zisă a scenei în conformitate cu calculele făcute în etapa "geometrică", adică se completează texturile, culorile şi umbrele obiectelor prezente în scenă şi se obţine imaginea finală, formulă numit "randare" ("rendering"). Etapa "geometrică" era realizată de obicei de CPU, însă în PV moderne ea este realizată (exclusiv sau cu ajutorul CPU) de către GPU prin unitatea de "transformare şi iluminare" ("transform & lightning" - T&L) prezentă pe cipul grafic. Etapa "grafică" este realizată de către PV care prelucrează pixelii care compun imaginea şi le îmbogățește texturi pe care apoi le optimizează în aşa fel încît efectul să fie cît mai realist. Scena finală rezultată ("cadrul") depinde deci teribil de mult de valoarea PV de a-şi executa operaţiile cît mai bine (fără defecte de texturare, artefacte cromatice, etc.) şi într-un timp cît mai scurt.
Randarea imaginii finale este realizată de PV cu susținerea unor "conducte de randare" ("rendering pipelines" sau "pixel pipelines") în cadrul cărora se desfăşoară operaţiile de prelucrare a pixelilor. Fiecare conductă de randare foloseşte un anumit număr de "unităţi de mapare a texturilor" ("texture mapping units") a căror funcţie este de a aplica texturi pe suprafeţele obiectelor prezente în imagine, suprafeţe alcătuite din pixeli. Aplicarea texturilor seamănă foarte bine cu aplicarea unui tapet pe un perete sau cu acoperirea unui obiect cu o stofă (de ex. aşezarea unei feţe de masă) cu menţiunea că pe un obiect dintr-o poză 3D se aplică de obicei mai numeroase texturi pentru a obţine efecte realiste, de exemplu pentru a simula o suprafaţa cu protuberanţe sau una zgîriată.
Performanţa unei plăci video este dată de însumarea mai multor factori printre care cei mai importanţi sînt frecvenţa de ceas a procesorului grafic, frecvenţa de ceas a memoriei RAM (şi cantitatea ei) de pe PV, numărul de conducte de randare şi numărul de unităţi de texturare conţinute de fiecare conductă. Un alt factor important este tipul magistralei de memorie ("memory bus"), prin care sînt transferate date între cipul grafic şi memoria RAM de pe placa video. Cele mai performante plăci au o magistrală de memorie pe 512 sau 384 biţi, plăcile cu performanţe medii şi obişnuite au o magistrală de memorie pe 256 sau 128 biţi, iar plăcile cu performanţe scăzute (nerecomandate pentru jocuri) au o magistrală de memorie pe 64 biţi.
Placa Video se fixează pe placa de bază într-un orificiu alungit numit slot. Acesta poate fi de tip PCI Express (standardul nou, cel mai folosit), AGP (standardul vechi, foarte rar folosit) sau PCI (aproape inexistent în prezent). Standardul PCI Express x16 creşte semnificativ cantitatea de date care poate fi transferată între placa video şi sistem (în speţă cipsetul NorthBridge de pe PB), aşa-numita "lăţime de bandă" ("bandwith"). În plus acest nou standard prezintă şi avantajul că datele pot fi transferate simultan în ambele sensuri (de la PV la sistem şi invers) prin utilizarea unor canale independente de transfer. Alt avantaj important este posibilitatea de a furniza mai mult curent electric plăcii video direct prin magistrala PCI Express X16, în aşa fel încît este posibil ca alimentarea unei PV dominante să se facă numai în acest fel, renunţîndu-se la conectorul de alimentare suplimentar. Deşi slotul PCI Express x16 are aceeaşi dimensiune ca slotul AGP, standardele PCI Express x16 şi AGP sînt incompatibile, deci o placă PCI Express x16 nu va funcţiona decît dacă va fi instalată într-un slot PCI Express x 16 pe placa de bază. Modul de transfer a datelor video prin portul AGP este de 1X, 2X, 4X sau 8X dar asta nu reprezintă că un mod de transfer de 8X este de două ori mai bun decît de cel 4X, ele avînd performanţe apropiate, evident cu un plus de performanţă pentru 8X.
Plăcile Video sînt construite de multe companii specializate în producerea de piese pentru calculator, însă în fapt cea mai mare parte dintre aceste PV distincte (nu integrate pe placa de bază) au un procesor grafic (GPU - VPU) fabricat fie de NVIDIA, fie de ATI.
FOLOSIREA A DOUA PLACI VIDEO IN PARALEL
Începînd cu anul 2004 NVIDIA a introdus probabilitatea utilizării tehnologiei SLI ("Scalable Link Interface" - "Interfaţă de legătură scalabilă") în scopul obţinerii de performanţe crescute în jocuri sau aplicaţiile profesionale 3D folosind două plăci video NVIDIA fixate în aceeaşi placă de bază. Pentru aceasta este nevoie de o placă de bază compatibilă SLI şi de două PV identice. Fiecare placă se montează într-un slot PCI Express x16 pe placa de bază şi apoi sînt conectate cu ajutorul unei punţi ("bridge") pentru a funcţiona ca un ansamblu montat în paralel. Principiul de funcţionare se bazează pe metodele "Alternate Frame Rendering" (fiecare placă randează pe rînd cîte un cadru) şi "Split Frame Rendering" (cele două plăci conlucrează la randarea fiecărui cadru). Creşterea de performanţă variază în funcţie de aplicaţia uzată şi de rezoluţie, putînd ajunge pînă la 100 % (sistemul SLI fiind de două ori mai performant ca o singură placă), însă în mod obişnuit învîrtindu-se în jurul valorilor de 30-60 %. Dezavantajele acestei soluţii sînt reprezentate de mărirea consumului de energie electrică şi a zgomotului produs de ventilatoare faţă de cazul folosirii unei singure plăci. Plăcile de bază compatibile cu tehnologia SLI de la NVIDIA au două sloturi PCI Express x16 şi se bazează pe cipseturile "nForce 4 SLI" (pt. proc. AMD) şi "nForce 4 SLI Intel Edition" (pt. proc. INTEL). Liste cu componentele compatibile cu tehnologia SLI se găsesc pe situl Nvidia.
Compania ATI a lansat în anul 2005 tehnologia CrossFire ("Foc Încrucişat" - în traducere română) în scopul obţinerii de performanţe crescute în indiferent ce tip de aplicaţii 3D (în aparte jocuri sau aplicaţiile profesionale de proiectare sau grafică) întrebuințând două plăci video ATI fixate în aceeaşi placă de bază. Pentru aceasta este nevoie de o placă de bază compatibilă CrossFire şi de două PV ATI Radeon compatibile cu această tehnologie. Fiecare placa se montează într-un slot PCI Express x16 pe placa de bază şi apoi sînt conectate cu ajutorul unui cablu în configurație de Y pentru a funcţiona ca un ansamblu. Una din plăci este definită ca Principală (CrossFire Edition -"Master"), iar cealaltă ca Secundară (CrossFire Ready - "Slave"), aceasta diferenţiere fiind stabilită în cadrul procesului de fabricaţie, plăcile avînd o funcţionalitate diferită în cadrul procesului de generare a imaginilor. Plăcile pot să nu fie identice, însă ele trebuie să aparţină aceleiaşi familii. De exemplu o placă Radeon X800 "CrossFire Edition" (Principală) poate fi cuplată cu absolut orice placă "CrossFire Ready" (Secundară) din familia Radeon X800 (Pro, XL, GTO, XT, XT Platinum Edition), indiferent de producătorul ei.
Conlucrarea dintre plăcile ATI Radeon decurge în două etape. Placa Secundară trimite prin cablul în Y datele procesate de ea Plăcii Principale, iar aceasta din urmă le combină cu datele procesate de ea însăşi cu ajutorul unui aşa-zis Motor de Compoziţie ("Compositing Engine") aflat pe un cip special. Imaginea astfel obţinută este apoi trimisă la monitor. Principiul de funcţionare al tehnologiei CrossFire se sprijină pe metodele numite "Scissor" ("Foarfecă" - plăcile conlucrează la randarea fiecărui cadru, care este împărţit în două părţi în mod similar cu tăierea unei foi de hîrtie cu foarfeca), "SuperTiling" ("Super-Pavimentare" - Orice cadru este împărţit în mici dreptunghiuri asemănătoare cu cele de pe o tablă de şah, fiecare placă prelucrînd jumătate din numărul acestora) şi "Alternate Frame Rendering" (fiecare placă randează pe rînd cîte un cadru). Draiverul ATI Catalyst va selecta automat metoda adecvată în funcţie de aplicaţia care rulează, dar utilizatorul are posibilitatea să intervină în această decizie. Creşterea de performanţă variază în funcţie de aplicaţia uzitată şi de rezoluţie, putînd ajunge pînă la 100 % (sistemul CrossFire fiind de două ori mai performant ca o singură placa), însă în mod obişnuit învîrtindu-se în jurul valorilor de 30-60 %. Mai există şi modul de lucru SuperAA ("Super Anti-Aliasing") care asigură doar un plus de calitate a imaginii, însă cu preţul unor performanţe mai scăzute. Dezavantajele acestei soluţii sînt reprezentate de alungirea consumului de potență electrică şi a zgomotului produs finit de ventilatoare faţă de cazul întrebuințării unei singure plăci. Plăcile de bază compatibile cu tehnologia CrossFire de la ATI au două sloturi PCI Express x16 şi se bazează pe cipsetul "Radeon XPress 200 CrossFire Edition RD 480" în cazul procesoarelor AMD. Pentru procesoarele Intel trebuie utilizate plăci de bază cu cipseturile "Radeon XPress 200 CrossFire Edition RD 400" sau Intel i955X.
NVIDIA
Compania NVIDIA fabrică un GPU cu denumirea GeForce care, la fel ca în cazul procesoarelor centrale (CPU), are mai multe generaţii şi anume GeForce, GeForce 2, GeForce 3, GeForce 4, GeForce FX, GeForce 6, GeForce 7, GeForce 8 şi cea mai nouă generaţie, GeForce 9.
Fiecare generaţie include mai multe familii de plăci video, de exemplu generaţia GeForce FX (GF FX) a fost compusă din familiile GF FX 5200, FX 5500, FX 5600, FX 5700, FX 5800, FX 5900, FX 5950. La rîndul său o familie este alcătuită din modele, de exemplu familia GF FX 5900 este compusă din modelele 5900 SE, 5900 XT, 5900 şi 5900 Ultra, aşezate în ordinea crescătoare a performanţei.
Plăcile video au o performanţă care depinde în cea mai mare masura de nucleul ("core") conţinut. Procesoarele grafice de pe plăcile NVIDIA din generaţiile 1-6 au la bază nuclee numite "NV xx", unde "xx" este un număr format din două cifre. Denumirea nucleelor nu este însă o indicaţie a performanţei lor, pentru că de exemplu procesorul cu nucleu NV 34 (GeForce FX 5200) este mai slab decît procesorul cu nucleul NV 31 (GeForce FX 5600) şi mult mai slab decît procesorul cu nucleu NV 35 (GeForce FX 5900). Pentru generaţia a 7-a nucleele sînt denumite "Gxx", unde "xx" este un număr format din două cifre (de ex. G70 pentru plăcile GeForce 7800 GT şi GTX).
Generaţia GeForce 9 este formata din familiile :
GeForce 9600 → șablonul GT
Generaţia GeForce 8 este formata din familiile :
GeForce 8800 → modelele Ultra, GTX, GTS, GT, GS
GeForce 8600 → modelele GTS şi GT
GeForce 8500 → exemplarul GT
GeForce 8400 → modelul GS
GeForce 8300 → prototipul GS (doar la integratorii de sisteme - OEM)
Modelele din generaţia 8 sînt compatibile cu specificaţiile DirectX 10.
Fiecare familie are în componenţă mai multe eșantioane care se deosebesc prin :
Frecvenţa Procesorului Grafic ("GPU frequency")
Frecvenţa Memoriei RAM de pe PV ("memory frequency")
Tipul Magistralei de Memorie (256 sau 128 de biţi)
Tipul modulelor de memorie (GDDR3, GDDR2, DDR2 sau DDR)
Numărul de Conducte de Randare ("rendering pipelines" - "pixel pipelines")
Numărul de Conducte de Vertecşi ("vertex pipelines")
Interfaţa de Conectare la placa de bază (PCI Express x16 sau AGP)
Ca o regulă generală, pentru o anumită placă video GeForce 7, 6 sau FX fabricată de NVIDIA sînt scoase mai multe modele ce au ataşat la nume un sufix care simbolizează performanţa comparativă în cadrul familiei:
GTX / GX2 / Ultra / Ultra Extreme (perf. de vîrf / maximă) - GF 8800 GTX ; GF 6800 Ultra / UE
GTO / GT / GS (performanţă medie) - GF 6800 GT / GF 6800 GS
Fără Sufix (performanţă obişnuită) - GF 6800
LE (performanţă scăzută) - GF 6800 LE
Plăcile cu sufixul GX2 au două cipuri grafice identice pe aceeaşi placă, aranjamentul fiind unul oarecum similar cu cel de tip SLI.
Generaţia GeForce 7 este formată din familiile :
GeForce 7950 → modelele GT şi GX2
GeForce 7900 → modelele GS, GT, GTO, GTX şi GX2
GeForce 7800 → modelele GTX 512, GTX, GT şi GS
GeForce 7600 → modelele GS şi GT
GeForce 7300 → modelele LE, GS şi GT
GeForce 7100 → tiparul GS
Generaţia GeForce 6 cuprinde familiile :
GF 6800
GF 6600
GF 6500
GF 6200
GF 6100
ATI
Compania ATI fabrică un VPU (identic cu un GPU) cu denumirea Radeon care, la fel ca în cazul procesoarelor centrale (CPU), are mai multe generaţii şi anume Radeon 7, Radeon 8, Radeon 9, Radeon X (de la numeralul roman însemnînd 10), Radeon X1000 şi cea mai nouă generaţie, Radeon HD 2000/3000.
Fiecare generaţie include mai multe familii de plăci video, de exemplu generaţia Radeon 9 a fost compusă din familiile Radeon 9000, 9200, 9500, 9600, 9700 şi 9800. La rîndul său o familie este alcătuită din modele, de exemplu familia Radeon 9800 este compusă din modelele 9800 SE, 9800, 9800 Pro şi 9800 XT, aşezate în ordinea crescătoare a performanţei.
Fiecare familie are în componenţă mai multe modele care se deosebesc prin :
Frecvenţa Procesorului Grafic ("VPU frequency")
Frecvenţa Memoriei RAM de pe PV ("memory frequency")
Tipul Magistralei de Memorie (256 sau 128 de biţi)
Tipul modulelor de memorie (GDDR3 sau DDR)
Numărul de Conducte de Randare ("rendering pipelines" - "pixel pipelines")
Numărul de Conducte de Vertecşi ("vertex pipelines")
Unităţi de Texturare ("texture units")
Interfaţa de Conectare la placa de bază (PCI Express x16 sau AGP)
De exemplu avem plăcile (furnizate de diverşi producători) numite ATI Radeon 9600 (frecvenţa VPU = 325 MHz şi frecvenţa memoriei = 400 MHz) şi plăcile ATI Radeon 9600 Pro (frecvenţa VPU = 400 MHz şi frecvenţa memoriei = 600 MHz). Compania ATI a mai scos pe piaţă modelele ATI Radeon 9600 XT (frecvenţa VPU = 500 MHz şi frecvenţa memoriei = 600 MHz) şi ATI Radeon 9600 SE (frecvenţa VPU = 325 MHz şi frecvenţa memoriei = 400 MHz), acesta din urmă avînd magistrala memoriei pe 64 biţi, spre deosebire de toate celelalte modele 9600 care au magistrala memoriei pe 128 biţi.
Procesoarele grafice de pe plăcile Radeon au nuclee ("cores") numite "Rxxx" (la plăcile cu performanţe medii sau înalte) sau "RVxxx" (la plăcile cu performanţe obişnuite) unde "xxx" este un număr format din trei cifre. Aceste VPU sînt diferenţiate deci în funcţie de nucleul lor (R520, R300, R420, RV 530, RV280, RV300 etc.) şi cu cît numărul de pe urmă R este mai mare, cu atît procesorul este dintr-o generaţie mai nouă. Denumirea RV înseamnă "Radeon Value" şi desemnează nucleul unui VPU adăugat în plăcile video care au un preţ mai mic (şi evident o performanţă mai scăzută).
Începînd cu plăcile din generaţia 9 compania ATI a ales o strategie de numire a plăcilor care intenţionează să pună în valoare faptul că fiecare generaţie conţine o gamă integrală de modele, de la unele cu performanţe scăzute la unele cu performanţe de excepţie. În acest fel orice utilizator îşi poate alege, în limita bugetului său, placa care are cel mai bun raport calitate-preţ.
Generaţia Radeon HD 2000/3000 cuprinde familiile :
HD 3800 → modelele 3870 X2, 3870 şi 3850
HD 3600 → modelul 3650
HD 3400 → modelele 3470 şi 3450
===========================
HD 2900 → modelele XT, Pro şi GT
HD 2600 → modelele XT şi Pro
HD 2400 → modelele XT şi Pro
Ca o regulă generală, pentru o anumită familie de plăci video Radeon HD 2000, X1000, X sau 9 produsă de NVIDIA au fost scoase mai multe modele ce au ataşat la nume un sufix care simbolizează performanţa comparativă în cadrul familiei :
XT / XT PE / XTX (perf. de vîrf / maximă / supremă) - Radeon X1900 XT / XTX ; X800 XT PE
XL (performanţă superioară) - Radeon X800 XL
PRO (performanţă medie) - Radeon X800 Pro
Privat de Sufix (performanţă obişnuită) - Radeon X800
SE (performanţă scăzută) - Radeon X800 SE
Generaţia Radeon X1000 cuprinde familiile :
X1950 → modelul XTX
X1900 → modelele GT, XT şi XTX
X1800 → modelele XL şi XT
X1650 → modelele Pro şi XT
X1600 → modelele Pro şi XT
X1300 → modelele Fara Sufix, Pro şi XT
Generaţia Radeon X cuprinde familiile:
X800
X700
X600
X300
Produsul cu performanţe medii este de obicei scos pe piaţă primul, urmat de cele cu performanţe de vîrf şi în final de cel cu performanţe obişnuite-scăzute. Performanţa PV aşa cum este reflectată de nume este comparată în cadrul aceleiaşi familii (între plăcile 9600 de ex.), nu între diversele familii de PV (deci nu între plăcile 9600 şi cele 9800). Plăcile ATI Radeon 9600 XT sînt mai bune (şi mai scumpe) decît plăcile ATI Radeon 9600, însă în nici un caz ele nu au performanţele plăcilor ATI Radeon 9800, ca să nu mai vorbim de plăcile ATI Radeon 9800 XT.
Identificarea de înspre un potenţial cumpărator a liniilor de articole cu performanţe obişnuite, medii sau de vîrf trebuie să se facă mai târziu preţ, pentru că denumirea PV nu conține un element de diferenţiere precis. Astfel, o placă cu VPU Radeon 9800 este mult mai bună şi mult mai scumpă decît una cu VPU Radeon 9200, deşi ulterior denumire ele ar trebui să aibă performanţe relativ apropiate. Pe de altă parte o placă cu VPU Radeon 9600 XT este mai performantă decît o placă cu VPU Radeon 9800 SE şi în acest fel confuzia în mintea unui potenţial cumpărator este totală... Compania ATI vine însă în ajutorul cumpăratorului punînd la dispoziţie pe situl său o pagină dinamică în care pot fi comparate mai multe plăci video produse de ATI din punct de vedere al caracteristicilor lor tehnice.
Compania ATI produce şi soluţii grafice integrate pe plăcile de bază pentru procesoare Intel şi AMD. Astfel PB cu cipset Radeon 9100 IGP au integrat un cip grafic de tipul Radeon 9000, nespus de bun pentru aplicaţii 2D (birotică, etc.), dar putînd fi întrebuințat şi pentru jocurile 3D mai vechi sau cele noi cu o grafică mai puţin solicitantă. În anul 2005 ATI a lansat cipsetul cu grafică integrată Radeon Xpress 200 (cu nucleu RS 482 / 480) care aduce o îmbunătăţire de performanţă faţă de generaţia anterioară de soluţii integrate.
În anul 2006 compania ATI a fost cumpărată de către AMD (producătorul de procesoare), dar şi-a păstrat numele şi continuă să producă plăci video sub mărcile binecunoscute.
INTEL
Compania Intel a produs de multă vreme un cip grafic numit "Intel Extreme Graphics" care era inclus pe unele plăci de bază pentru procesoare Pentium şi Celeron şi se adresa celor care nu îşi foloseau calculatoarele pentru jocurile mai noi, ci doar pentru munca de birou sau pentru explorarea internetului. Versiunea 2 a acestui cip grafic ("Intel Extreme Graphics 2") este inclusă pe unele PB pentru procesoare Pentium 4 (de ex. cele cu cipset Intel 865G), iar testele au arătat că cipul este extraordinar de bun pentru aplicaţii 2D (birotică, etc.) dar neindicat pentru jocurile 3D.
Intel a introdus în anul 2004 un nou cip grafic integrat pe plăcile de bază, numit "Intel Graphics Media Accelerator", predestinat să aducă un plus de performanţă faţă de cipul vechi. Plăcile de bază avînd cipsetul i915G au fost primele dotate cu acest cip grafic integrat, iar testele au demonstrat că noul cip grafic depăşeşte cu mult performanţele cipului "Intel Extreme Graphics 2" şi se apropie de performanţele cipurilor integrate confecționate de NVIDIA şi ATI, fără însă a le depăşi vreodată, lucru datorat poate şi lipsei unităţii de transformare şi iluminare (T&L) care este prezentă la cipurile integrate NVIDIA şi ATI.
MATROX
Plăcile Video produse de Matrox au reputaţia că au cea mai bună imagine în aplicaţiile 2D. Cea mai proaspătă şi mai performantă PV a acestui producator se numeste Parhelia, iar corespondentul ei pentru utilizatorii cu buget ceva mai diminuat se numeste Millenium P750. Cele două PV au performanţe acceptabile în jocurile 3D noi (în special Parhelia), însă preţul lor este prea mare comparativ cu ofertele NVIDIA şi ATI care la acelaşi preţ conferă performanţe considerabil mai bune. Plăcile Matrox sînt preferate de cei care lucrează în domeniul graficii 2D profesionale, tocmai pentru calitatea imaginii. O caracteristică singulară a plăcilor Parhelia este tehnologia "TripleHead" care transmite posibilitatea ca imaginea să fie împărţită pe trei monitoare, lucru apreciat în particular de pasionaţii pentru simulatoarele de zbor dar şi de unele categorii profesionale (proiectanţi, designeri, medici, etc.) care au necesitate de această inovație în munca de zi cu zi.
VIA
Compania VIA a cumpărat în anul 2000 secţiunea de plăci grafice a companiei S3 Graphics (producătoare printre altele a plăcii video S3Trio, foarte populară la mijlocul anilor '90 datorită preţului său şi performanţelor în aplicaţii 2D) şi produce în principal cipuri grafice integrate pentru calculatoare de birou ("desktop") şi comportabile ("computere portabile" - "laptops"). Practic toate aceste cipuri sînt derivate din S3 Savage, ultimul cip grafic produs de compania S3 cândva de a fi cumpărată de VIA. Cipurile grafice integrate (de ex. VIA UniChrome KM400) au performanţe bune în aplicaţiile 2D, dar performanţele în jocuri sînt mult în urma celor ale cipurilor integrate produse de NVIDIA şi ATI. Începînd cu anul 2004 S3 a lansat mai multe produse cu numele Chrome, dar ele nu au reuşit să se impună faţă de corespondentele lor de la ATI sau NVIDIA, în principal din cauza unor draivere care nu erau puse la punct. În anul 2006 S3 a lansat familia Chrome S20 (care conţine plăcile S3 Chrome S27 şi S25).
SIS
Compania SIS realizează componente pentru plăci de bază (în rarisim cipseturi), dar are de multă vreme şi o ofertă de cipuri grafice integrate în PB. Aceste cipuri (de ex. SIS 661FX sau SIS 741GX) au performanţe bune în aplicaţiile 2D, dar performanţele în jocuri sînt mult în urma celor ale cipurilor integrate produse de NVIDIA şi ATI. Pentru scurtă vreme SIS a produs şi plăci video de sine-stătătoare ("standalone") pe baza cipului grafic Xabre, însă nu a putut face faţă companiilor specializate în aceasta activitate, ATI şi NVIDIA.
__________________________________________
Autor : Alexandru Bogdan Munteanu
Tags: www.emag.ro , emag.ro , emag , ingrediente , componente calculator , piese calculator , laptop , telefoane , mobile , routere , servere , linux , windows, placa de baza , placa video , placa audio , procesoare , cpu , ram , memorii , surse , antivirus , windows 7 , drivere , drivers , programe , jocuri , concurs , Computer Parts, Tekfix, Laptops, Printers, Networking, Monitors, PC, PC hardware
|
|
